Întrebări frecvente

1. Ce trebuie să fac pentru a deveni cadru militar, respectiv ofiţer, maistru militar sau subofiţer în  Ministerul Apărării Naţionale?

2. Ce criterii de recrutare trebuie să îndeplinesc pentru a deveni ofiţer, maistru militar, subofiţer sau soldat/gradat profesionist în cadrul Ministerului Apărării Naţionale?

3. Cum pot deveni ofiţer sau subofiţer pe filiera indirectă?

4. Dacă am urmat studii universitare civile, de licenţă, cu finanţare de la buget, mai pot urma cursurile unei instituţii de învăţământ superior militar (academii militare), pe locurile finanţate de la buget (fără taxă)?

5. Cum pot trece în corpul ofiţerilor în activitate?

6. Ce criterii trebuie să îndeplineasc şi ce trebuie să fac dacă doresc să urmez cursurile unui colegiu național militar ?

7. Care sunt paşii care trebuie parcurşi pentru a urma un program de formare a ofiţerilor/ maiştrilor militari/ subofiţerilor sau a soldaţilor/gradaţilor profesionişti în activitate?

8. Sunt gradat profesionist. Pot participa la concurs de admitere la academia militară, pentru a deveni ofiţer?

9. Sunt subofiţer în rezervă provenit din rândul cadrelor militare active ale Ministerului Apărării Naţionale. Aş dori să devin soldat/gradat profesionist. Ce trebuie să fac?

10. Care sunt avantajele opţiunii de a urma cariera militară?

11. Este profesia militară potrivită pentru o femeie?

12. Care sunt riscurile asociate carierei militare?

13. De ce să aleg o facultate militară în locul uneia civile?

1. Ce trebuie să fac pentru a deveni cadru militar, respectiv ofiţer, maistru militar sau subofiţer în  Ministerul Apărării Naţionale?

Cetăţenii români pot deveni cadre militare în activitate ale Ministerului Apărării Naţionale prin absolvirea unei instituţii de invăţământ militar sau a unui program de formare profesională, în condiţiile în care îndeplinesc toate criteriile de recrutare şi selecţie şi există locuri/funcţii disponibile în vederea încadrării.

Indiferent de categoria de personal sau tipul programului de formare profesională /instituţia de învăţământ militar pentru care se optează, trebuie parcurşi trei paşi: recrutarea (întocmirea dosarului de candidat, verificarea îndeplinirii criteriilor de recrutare şi vizita medicală), selecţia aptitudinală (probe psihologice, sportive şi interviu de evaluare) şi admiterea (concurs/examen pe bază de cunoştinţe generale sau/şi de specialitate).

Pentru informaţii detaliate şi consiliere, solicitanţii trebuie să se adreseze biroului informare-recrutare din cadrul centrului militar de care aparţin cu domiciliul sau locul de muncă/instituţia de învăţământ la care sunt înmatriculaţi.

Sus

2. Ce criterii de recrutare trebuie să îndeplinesc pentru a deveni ofiţer, maistru militar, subofiţer sau soldat/gradat profesionist în cadrul Ministerului Apărării Naţionale?

Criteriile sunt generale (comune tuturor categoriilor de candidaţi) şi specifice, în funcţie de fiecare categorie de personal militar. Principalele criterii specifice de recrutare sunt următoarele: 

  • pentru soldați/gradați profesioniști - vârsta între 18 ani, împliniţi până la data începerii programului de instruire, şi cel mult 50 de ani, împliniţi până la data încheierii primului contract de angajare;
  • pentru subofiţeri – filiera directă (presupune parcurgerea şi finalizarea studiilor militare postliceale) - din soldați/gradați profesioniști cu minimum 3 ani vechime în serviciu; vârsta de cel mult 35 de ani împliniţi în anul organizării concursului de admitere; absolvenți de învăţământ liceal cu diplomă de bacalaureat;
  • pentru subofițeri – filiera indirectă (presupune parcurgerea Cursului de formare a subofițerilor în activitate):
    • din soldați/gradați profesioniști: minimum 2 ani vechime în serviciu; vârsta de cel mult 45 de ani împliniţi la data acordării gradului; absolvenți de învățământ liceal cu diplomă de bacalaureat și competențe profesionale atestate, corespunzătoare armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare pentru care se organizează concursul;
    • din subofiţeri în rezervă și civili din cadrul şi din afara Ministerului Apărării Naţionale cu vârsta de cel mult 40 de ani împliniţi în anul organizării concursului de admitere; absolvenți de învățământ liceal cu diplomă de bacalaureat și competențe profesionale atestate, corespunzătoare armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare pentru care se organizează concursul;
  • pentru maiștri militari (presupune parcurgerea și finalizarea studiilor militare postliceale): vârsta de maximum 28 de ani împliniţi în anul organizării concursului de admitere; absolvenți al învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat;
  • pentru ofiţeri – filiera directă (presupune absolvirea unei instituţii de învăţământ superior militar): vârsta de cel mult 26 de ani (24 de ani pentru aviaţie – naviganţi) împliniţi în anul organizării concursului de admitere; absolvenți de învăţământ liceal cu diplomă de bacalaureat;
  • pentru ofiţeri – filiera indirectă (presupune parcurgerea Cursului de formare a ofițerilor în activitate):
    • din maiştri militari şi subofiţeri în activitate: vârsta de cel mult 35 de ani împliniţi la data acordării gradului; absolvenți al unei instituţii de învăţământ superior acreditate, cu diplomă de licenţă într-un domeniu/specializare corespunzatoare armelor sau serviciilor şi specialitatilor militare pentru care se organizeaza concursul de admitere sau minimum 3 ani vechime în serviciu în arma pentru care candidează şi să fi absolvit o instituţie de învăţământ universitar, indiferent de profil;
    • din ofițeri în rezervă și civili din cadrul şi din afara Ministerului Apărării Naţionale: vârsta de cel mult 40 de ani împliniţi în anul organizării concursului de admitere; absolvenți al unei instituţii de învăţământ superior acreditate, cu diplomă de licenţă   într-un domeniu/specializare corespunzatoare armelor sau serviciilor şi specialitatilor militare pentru care se organizeaza concursul de admitere.

Detalii se pot obţine la biroul informare-recrutare din cadrul centrului militar de care solicitantul aparţine cu domiciliul/locul de muncă.

Sus

3. Cum pot deveni ofiţer sau subofiţer pe filiera indirectă?

Formarea ofiţerilor/subofiţerilor în activitate, pe filiera indirectă, în Ministerul Apărării Naţionale, se realizează prin frecventarea Cursului de formare a ofiţerilor/ subofiţerilor în activitate, pe filiera indirectă. Cadrul legislativ care reglementează criteriile de recrutare, selecţionare şi modul de organizare a admiterii la acest curs, îl reprezintă Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.30/2012, pentru aprobarea Instructiunilor privind recrutarea, selectia, formarea profesionala si evolutia in cariera militara in Armata Romaniei, publicat in Monitorul Oficial nr. 229 din 5 aprilie 2012, modificat şi completat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 57/2015, publicat in Monitorul Oficial nr. 434 din 18 iunie 2015.

Conform reglementărilor în vigoare, cetăţenii români absolvenţi ai învăţământului civil liceal, postliceal sau/şi superior, au posibilitatea de a deveni subofiţeri sau ofiţeri, pe filiera indirectă, în următoarele condiţii:

  • să existe o nevoie de personal în anumite domenii pentru care nu se organizează pregătire în învăţământul militar sau în care există un deficit major de cadre militare de specialitate;
  • să îndeplinească, cumulativ, criteriile de recrutare generale şi specifice şi să fie admişi la probele de selecţie aptitudinală;
  • să urmeze Cursul de formare pe filiera indirectă a ofiţerilor/subofiţerilor în activitate, la una dintre armele sau serviciile şi specialităţile militare pentru care se organizează concurs de admitere şi pentru care sunt solicitate anumite studii civile de licenţă în domenii echivalente.

Pentru fiecare armă/specialitate militară sunt stabilite surse de recrutare interne şi/sau externe institituţiei militare şi anumite criterii de recrutare, în funcţie de specificul funcţiilor care trebuie ocupate.

Pentru informaţii detaliate şi consiliere, solicitanţii trebuie să se adreseze biroului informare-recrutare din cadrul centrului militar de care aparţin cu domiciliul/locul de muncă.   

Sus

4. Dacă am urmat studii universitare civile, de licenţă, cu finanţare de la buget, mai pot urma cursurile unei instituţii de învăţământ superior militar (academii militare), pe locurile finanţate de la buget (fără taxă)?

Candidaţii care au urmat cursuri universitare de licenţă cu finanţare de la buget, pot opta pentru învăţământul superior militar, dacă achită contravaloarea serviciilor de şcolarizare de care au beneficiat anterior, cu finanţare de la bugetul de stat, integral sau parţial, şi dacă prezintă, cu ocazia înmatriculării în instituţia de învăţământ superior militar, dovada (chitanţa) că a efectuat/efectuează plata (conform OUG nr. 49/2014). În lipsa acestei dovezi, candidatul nu va putea fi înmatriculat, chiar dacă a fost declarat „Admis” în urma susţinerii concursului de admitere.

Sus

5. Cum pot trece în corpul ofiţerilor în activitate?

Provenienţa ofiţerilor este reglementată la art. 36 din Legea nr. 80 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, iar Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.30/2012, pentru aprobarea Instructiunilor privind recrutarea, selectia, formarea profesionala si evolutia in cariera militara in Armata Romaniei, publicat in Monitorul Oficial nr. 229 din  5 aprilie 2012, modificat şi completat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 57/2015, publicat in Monitorul Oficial nr. 434 din 18 iunie 2015, stabileşte criteriile generale şi specifice de recrutare pentru formarea iniţială a ofiţerilor, în funcţie de provenienţa acestora şi filiera de formare.

Astfel, conform prevederilor cadrului legal în vigoare, în funcţie de nevoile de încadrare cu personal, ale Ministerului Apărării Naţionale, ofiţerii în activitate pot proveni din:

 - ofiţeri în rezervă cu vârsta maximă de 40 de ani (pentru formare pe filiera indirectă;

- maiştri militari şi subofiţeri în activitate, cu vârsta maximă de 35 de ani (pentru formare pe filiera indirectă);

- civili din cadrul sau din afara Ministerului Apărării Naţionale, cu vârsta maximă de 28 de ani (pentru formare pe filiera directă/învăţământ superior militar) şi de cel mult 40 de ani (pentru formare pe filiera indirectă/curs de formare).

Pentru înscriere la concursul de admitere, candiaţii trebuie să se adreseze la biroul informare-recrutare care funcţionează în cadrul centrului militar zonal/judeţean/de sector de care aparţine candidatul, în funcţie de domiciliul stabil sau de locul de muncă/unitatea militară în care este încadrat, dacă aceasta se află în alt judeţ decât cel de domiciliu.

Indiferent de provenienţă, candidaţii trebuie să parcurgă trei etape, după cum urmează: recrutarea (întocmirea dosarului de candidat, verificarea îndeplinirii criteriilor de recrutare şi vizita medicală), selecţia aptitudinală (probe psihologice, sportive şi interviu de evaluare) şi admiterea (concurs/examen pe bază de cunoştinţe generale sau/şi de specialitate).

Sus

6. Ce criterii trebuie să îndeplineasc şi ce trebuie să fac dacă doresc să urmez cursurile unui colegiu național militar ?

Criteriile sunt generale (comune tuturor categoriilor de candidaţi) şi specifice, în funcţie de fiecare categorie de personal militar. Principalele criterii specifice de recrutare sunt următoarele:

-  să aibă vârsta de cel mult 16 ani, împliniţi în anul desfăşurării concursului de admitere;

- să fie absolvenţi ai învăţământului secundar inferior - ciclul gimnazial sau să facă dovada absolvirii acestuia, până la data concursului de admitere            .

Pentru înscriere la concursul de admitere, candiaţii trebuie să se adreseze, împreună cu unul dintre părinţi/aparţinătorul legal, la biroul informare-recrutare care funcţionează în cadrul centrului militar zonal/judeţean/de sector de care aparţine candidatul, în funcţie de domiciliul stabil.

Candidaţii au de parcurs 3 paşi, astfel:

- recrutare – prin biroul informare-recrutare În această etapă se verifică îndeplinirea criteriilor de recrutare generale şi specifice, se efectuează vizita medicală şi se întocmeşte dosarul de candidat;

- selecţie – la centrul zonal de selecţie şi orientare la care este arondat biroul informare-recrutare la care a fost întocmit dosarul de candidat. Selecţia constă în susţinerea unor probe psihologice, sportive şi a unui interviu de evaluare;

- admitere – se desfăşoară în două etape. În prima etapă, se susţine o probă eliminatorie, sub forma unui test grilă de verificare a cunoştinţelor la disciplinele limba şi literatura română şi matematică. Notele obţinute se iau in considerare la calculul mediei finale de admitere. În cea de-a doua etapă, candidaţii care au fost declaraţi “ADMIS” in prima etapă şi au participat la evaluarea naţională, sunt ierarhizaţi în ordinea strict descrescătoare a mediilor finale de admitere. Sunt declaraţi “ADMIS” candidaţii ale căror medii finale de admitere se situează, în urma ierarhizării, in limita numărului de locuri aprobat.

Sus

7. Care sunt paşii care trebuie parcurşi pentru a urma un program de formare a ofiţerilor/ maiştrilor militari/ subofiţerilor sau a soldaţilor/gradaţilor profesionişti în activitate?

Indiferent de tipul de carieră militară pentru care se optează, filiera de formare, provenienţa candidaţilor sau pregătirea lor militară, trebuie parcurşi trei pasi obligatorii, astfel:

- recrutare – prin biroul informare-recrutare care funcţionează în cadrul centrului militar zonal/judeţean/de sector de care aparţine candidatul, în funcţie de domiciliul stabil sau de instituţia de învăţământ urmată la zi ori de locul de muncă/unitatea militară în care este încadrat, dacă aceasta se află în alt judeţ decât cel de domiciliu. În această etapă se verifică îndeplinirea criteriilor de recrutare generale şi specifice tipului de carieră pentru care se optează, se efectuează vizita medicală şi se întocmeşte dosarul de candidat;

- selecţie – constând în susţinerea unor probe psihologice şi sportive la centrul zonal de selecţie şi orientare la care este arondat biroul informare-recrutare la care a fost întocmit dosarul de candidat;

- admitere – susţinerea concursului de admitere pe bază de examen, la una dintre instituţiile de învăţământ militar, conform tipului de carieră ales. Dacă se optează pentru profesia de soldat/gradat profesionist, în locul examenului de admitere candidaţii vor participa la procesul de repartizare computerizată pe unul din locurile pentru care au optat, pe baza unui punctaj calculat după anumite criterii profesionale şi administrative.

Pentru mai multe detalii, orice alte informaţii utile şi întocmirea dosarului de candidat, vă rugăm să vă adresaţi la biroul informare-recrutare şi să ţineţi legătura cu personalul acestui birou.

Sus

8. Sunt gradat profesionist. Pot participa la concurs de admitere la academia militară, pentru a deveni ofiţer?

Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede, la articolul 36, sursele de provenienţă ale ofiţerilor, în care nu sunt incluşi şi soldaţii sau gradaţii profesionişti. În aceste condiţii, soldaţii/gradaţii profesionişti pot participa la concursul de admitere la programele de studii universitare de licenţă pentru formarea ofiţerilor în activitate, dar nu-şi pot păstra calitatea de soldat/gradat profesionist pe durata şcolarizării.

Ca atare, cei admişi la astfel de studii vor fi trecuţi în rezervă, anterior înmatriculării în instituţia militară de învăţământ, pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale, conform prevederilor art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 384 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti.

Cei aflaţi în perioada de derulare a primului contract (de 4 ani) nu vor restitui contravaloarea cheltuielilor ocazionate de instruirea lor ca soldaţi profesionişti.

Sus

9. Sunt subofiţer în rezervă provenit din rândul cadrelor militare active ale Ministerului Apărării Naţionale. Aş dori să devin soldat/gradat profesionist. Ce trebuie să fac?

Cadrele militare, active sau în rezervă, nu pot renunţa la gradul militar deţinut.

Prevederile care reglementează această restricţie se regăsesc în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu completările şi modificările ulterioare, care face trimitere la Codul penal. Potrivit acestuia, gradul militar se pierde numai când se aplică pedeapsa complementară la pedeapsa cu închisoarea, detalii regăsindu-se în prevederile art. 69 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Prin urmare, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă nu pot deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti.

Sus

10. Care sunt avantajele opţiunii de a urma cariera militară?

Pentru un tânăr care alege să urmeze cariera militară, cele mai importante beneficii ale intrării în sistemul militar constau în siguranţa obţinerii unui loc de muncă imediat după absolvirea instituției/unităţii de învăţământ militar sau a cursului de formare, posibilitatea de a cunoaşte exact traseul de urmat în carieră, de a se afirma, de a se perfecţiona permanent, de a lucra într-un mediu competitiţional, de a călători în misiunile militare din ţară şi din străinătate, de a învăţa ce înseamnă curajul, loialitatea, încrederea în sine, de a avea, în permanenţă, o bună formă fizică şi psihică, iar atunci când se va retrage din serviciul activ, şansa de a fi ajutat să înceapă o nouă profesie, o nouă carieră. Munca în colectivitate îi oferă unui militar posibilitatea de a cunoaşte locuri, oameni şi obiceiuri noi, de a lega noi prietenii şi, mai ales, de a aprecia ce este camaraderia.

Într-un plan mai concret, cei care optează pentru a urma o carieră militară beneficiază de o serie de drepturi şi facilităţi care vin să compenseze, într-o bună măsură, restricţiile specifice mediului militar. Principalele drepturi asociate profesiei militare sunt:

- dreptul de a urma, gratuit, diverse forme de învăţământ în ţară sau în străinătate;

- gratuitatea echipamentului, hranei, asistenţei medicale şi medicamentelor, asigurarea locuinţei de serviciu şi a documentelor de transport pentru efectuarea concediilor de odihnă sau a mutărilor  dintr-o    garnizoană în alta;

- compensaţie lunară pentru chirie, în situaţia în care nu deţin locuinţă în garnizoana unde a fost repartizat sau mutat;

- plata integrală pe timpul concediilor şi scutirilor medicale, permisiilor  sau  concediilor de studii;

- facilităţi în vederea efectuării concediilor de odihnă, tratamentului şi petrecerii timpului liber în casele de odihnă, sanatorii şi a altor amenajări recreative aflate în patrimoniul armatei;

- o serie de avantaje pentru membrii  de familie (medicamente gratuite, indemnizație lunară la întreruperea activității, până la o nouă angajare, dacă și-au întrerupt activitatea pentru a urma soțul/soția mutat în interes de serviciu într-o altă localitate);

- protecţie socială în cazul decesului sau  invalidităţii rezultate în timpul sau din cauza serviciului;

De o parte din aceste facilităţi se beneficiază şi după pensionare.

Sus

11. Este profesia militară potrivită pentru o femeie?

Nu există profesii rezervate exclusiv bărbaţilor. Există doar profesii care nu sunt la îndemâna tuturor femeilor pentru că presupun existenţa unor aptitudini speciale, a vocaţiei, capacitate deosebită de efort, rezistenţă fizică, o motivaţie puternică şi  trăsături de personalitate deosebite, atribuite, de regulă, bărbaţilor. O astfel de profesie este profesia militară.

Există foarte multe solicitări din partea femeilor, cele mai multe văzând în profesia militară o şansă de afirmare personală şi profesională, o modalitate de evidenţiere a personalităţii lor şi de valorificare a calităţilor şi cunoştinţelor pe care le deţin.

Totuşi, femeile care doresc să urmeze această profesie trebuie să ştie că munca lor nu va fi una de birou, că nu va fi deloc uşor, că nu vor beneficia de standarde diferite de cele aplicate bărbaţilor sau de condiţii speciale. Discriminarea pozitivă nu este acceptată.

Cu alte cuvinte, le încurajăm femeile să urmeze cariera militară, dar dorim ca ele să facă această alegere în cunoştinţă de cauză, pentru că armata nu înseamnă doar loc de muncă şi venit sigur, posibilitatea de a avea o carieră de prestigiu, dar şi rigoare, disciplină, unele sacrificii personale, efort fizic intens şi susţinut, respectarea unor reguli stricte de conduită şi ţinută, a ierarhiei militare şi adaptarea la viaţa cazonă, foarte diferită, de multe ori, de cea civilă.

A reuşi să ai o carieră, ca femeie, într-un domeniu „rezervat”, în mod tradiţional, bărbaţilor, nu poate fi decât un motiv de mândrie şi, mai ales, de împlinire pentru orice femeie. În plus, sunt chiar lucruri pe care o femeie le poate face, de multe ori, chiar mai bine decât un bărbat – să comande un pluton de soldaţi, să piloteze un avion, să îngrijească un rănit etc., pentru că din punctul de vedere al dârzeniei, ambiţiei, perseverenţei, conştiinciozităţii, intuiţiei şi curajului, femeile reuşesc, de multe ori, să o ia înaintea bărbaţilor. 

Sus

12. Care sunt riscurile asociate carierei militare?

Cele mai importante riscuri pe care le implică exercitarea profesiei militare sunt următoarele:

- întreruperea carierei, ca urmare a neadaptării, la un moment dat, la rigorile, disciplina mai strictă decât în mediul civil sau tipul de misiuni impuse, şi integrarea, apoi, cu dificultate, la cerinţele pieţei muncii;    - apariţia stresului, a unui anumit grad de disconfort şi tensionarea relaţiilor din familie ca urmare a mutărilor dintr-o garnizoană în alta, precum şi a programului prelungit (cu acordarea ulterioară a timpului liber corespunzător), în funcţie de necesităţile instituţiei militare;

- pierderea vieţii sau integrităţii corporale pe timpul participării la exerciţii şi aplicaţii sau la acţiuni militare în zone de război, precum şi la intervenţii pe timpul catastrofelor naturale.

Sus

13. De ce să aleg o facultate militară în locul uneia civile?

Programele de studii universitare de licenţă care se desfăşoară în instituţiile de învăţământ superior militar acreditate asigură, pe lângă pregătirea universitară şi pregătirea militară generală şi de specialitate necesară absolvenţilor pentru a fi încadraţi în prima funcţie, după parcurgerea cursului de bază din şcolile de aplicaţie ale categoriilor de forţe ale armatei/centrelor de instruire.

Aceste programe au durate mai mari decât cele din instituţiile civile şi cuprind mai multe discipline legate nemijlocit de atribuţiile primei funcţii.

Instituţiile militare de învăţământ superior sunt dotate adecvat, încadrate cu personal de calitate, care aplică în activitatea didactică metodologii moderne de transmitere a cunoştinţelor şi de învăţare eficientă.

Domeniile de studii universitare de licenţă şi specializările universitare, care funcţionează în cadrul instituţiilor militare de învăţământ superior sunt incluse în nomenclatoarele naţionale, iar diplomele sunt recunoscute, favorizând integrarea rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii, la încheierea raporturilor contractuale cu Ministerul Apărării Naţionale.

Sus

 

Noutati
  • 05:Sep:2017 05:09:41
    NOU! În atenția SGP în activitate.
    Mai mult...
  • 28:Aug:2017 03:08:42
    NOU! Sesiunea a II-a de ADMITERE pentru FORMAREA OFIȚERILOR PSIHOLOGI ȘI SOCIOLOGI (10 locuri).
    Mai mult...
  • 14:Jul:2017 07:07:40
    Recrutare rezerviști voluntari
    Mai mult...
  • 10:Jul:2017 03:07:25
    NOU! Ți-ar plăcea să lucrezi în armată, dar nu ai vrea să renunți nici la locul tău de muncă actual? Avem soluția! Poți deveni rezervist voluntar.
    Mai mult...
  • 05:May:2017 07:05:22
    Locurile scoase la concurs
    Mai mult...
  • 02:May:2017 06:05:27
    Curs de formare pe filiera indirectă a subofițerilor în activitate
    Mai mult...
  • 27:Apr:2017 06:04:25
    Au început înscrierile pentru cursul de formare pe filiera indirectă a ofițerilor în activitate,
    Mai mult...
Si ei iubesc armata

Film de prezentare

Clip video

Social media